Regulament

Gimnastică Artistică

Regulile oficiale Special Olympics trebuie să guverneze toate competiţile de gimnastică Special Olympics. Ca program international de sport, Special Olympics a creat aceste reguli având la bază regulamentul Federatiei Internationale de Gimnastică (FIG) şi regulamentul National Governing Body (NGB). Regulile FIG se vor aplica exceptând situatiile când acestea sunt în conflict cu regulile prevăzute în Regulamentul Oficial Special Olympics. În asemenea cazuri se aplică Regulamentul Oficial Special Olympics.

Un sportiv cu sindrom Down care a fost diagnosticat cu afectiunea “instabilitate atlanto-axială” nu poate participa la compeţitiile de gimnastică artistică.

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ

SECŢIUNEA A – COMPETIŢII OFICIALE

1. Competitiile mixte ( Doar nivelul A)

(Nivelul A poate fi aplicat doar în competitii locale, regionale/naţionale)

Probe:

a. Sărituri

b. Bârna lată (banca de gimnastică)

c. Sol

d. Acrobatică

e. Bară (bara joasă)

f. Individual compus (combinaţia celor cinci probe)

2. Competitiile masculine (Nivelul unu, doi, trei şi patru)

a. Sol

b. Cal cu manere

c. Inele

d. Sărituri

e. Paralele

f. Bară fixă

g. Individual compus (combinaţia celor sase probe)

3. Competiţiile feminine (Nivelul unu, doi, trei şi patru)

a. Sărituri

b. Paralele inegale

c. Bârnă

d. Sol

e. Individual compus ( o combinatie a celor patru probe)

4. Gimnaştii şi gimnastele pot concura la toate probele oferite în cadrul aceluiaşi nivel (la individual compus) sau se pot inscrie ca la una, două sau mai multe probe, dar nu la toate.

5. Ordinea întrecerilor în cadrul competiţiei

a. În competiţiile masculine, ordinea întrecerilor este următoarea:

Sol, cal cu mânere, inele, sărituri, paralele, bară fixă. Indiferent cu ce aparat începe sportivul se respectă această ordine pentru următoarele rotaţii de aparate.

b. În competiţiile feminine, ordinea întrecerilor este următoarea:

Sărituri, paralele inegale, bârnă şi sol. Sportivele pot începe competiţia la unul din cele 4 aparate programate şi o vor continua prin rotaţie, respectând ordinea menţionată.

SECTIUNEA B - Diviziunea pe grupe valorice/

Regulile competiţiei

1. Trebuie realizată împărţirea pe grupe de vârstă.

8 – 11 ani; 12 - 15 ani; 16 - 21 ani; 22 - 29 ani; 30 - + 30.

2. Competiţiile se desfăşoară pe cinci nivele:

a. Nivelul A ( Exerciţii impuse pentru gimnaştii cu dizabilităţi motorii)

b. Nivelul I ( Exerciţii impuse -pentru ÎNCEPĂTORI)

c. Nivelul II (Exerciţii impuse -pentru nivel intermediar)

d. Nivelul III (Exerciţii impuse -pentru AVANSAŢI)

e. Nivelul IV (Exerciţii liber alese - opţionale)

3. Pentru toate nivelele:

1. Antrenorii vor stabili la ce nivel al competitiei işi vor înscrie sportivii. Sportivii trebuie să fie capabili să execute în siguranţă toate cerinţele tehnice ale acelui nivel.

2. La întrecerea pentru individual compus, sportivii vor concura la toate probele la acelasi nivel de dificultate. (în competiţiile naţionale şi internaţionale)

3. În cadrul competiţiilor pe nivele, un gimnast specializat la mai puţine probe decât cele prezente la întrecerea pentru individual compus, poate concura la doua nivele de dificultate diferite, dar diferenţa dintre acestea să fie de un singur nivel. La competitiile internationale, sportivul va concura la toate probele la acelasi nivel de dificultate.

4. Gimnastele înscrise la gimnastică artistică nu au voie să concureze, în cadrul aceleiaşi competiţii şi la întrecerea de gimnastică ritmică.

5. Versiunea oficială a acestui regulament este considerată textul scris. Materialele vizuale, broşurile sau casetele video sunt doar suplimentare. Dacă se constată diferenţe între materialul scris şi cel vizual, atunci vor fi urmate prevederile textului.

4. Modificările făcute pentru sportivii cu probleme vizuale

a. Pentru a-l ajuta pe sportiv, sunt permise pentru toate nivelurile competitiei urmatoarele tipuri de asistenţă:

1) Stimuli auditivi cum ar fi bătutul din palme pot fi folosiţi pentru toate probele.

2) Poate fi folosită muzica, oriunde în afără saltelei astfel încât să fie auzită de sportiv, iar antrenorul poate plimba aparatul generator de muzica în jurul saltelei. (exerciţiul la sol).

3) La sărituri, gimnastul poate alege să nu-şi ia elan de alergare, să faca un pas, doi sau să sară direct de pe platformă.

4) Antrenorii trebuie să-i informeze pe arbitrii de problemele vizuale ale sportivului înainte de începerea competiţiei şi debutul fiecărui aparat în parte.

5. Modificările făcute pentru sportivii cu probleme de auz

a. La exercitiile feminine la sol, antrenorul ii poate semnaliza sportivei când să înceapă.

b. Antrenorii trebuie să-i informeze pe arbitrii de problemele de auz ale sportivului înainte de începerea competiţiei şi debutul fiecărui aparat în parte.

6. Modificările făcute pentru sportivii care folosesc cârje sau baston

a. La exerciţiile la sol, antrenorii pot intra pe suprafaţa saltelei pentru a lua de la sportivi cârjele sau alte echipamente ajutatoare.

SECTIUNEA C – ECHIPAMENTUL

1. Costumaţia

a. Gimnaştii trebuie să poarte maieuri şi pantaloni lungi sau scurţi de gimnastică, în functie de proba la care concurează. Tricoul poate înlocui maieul. Sportivii pot concura în ciorapi, pantofi de sport sau în picioarele goale.

b. Gimnastele vor purta un costum de gimnastică cu mâneci lungi şi picioarele goale, putând concura şi în papuci de gimnastică. Colanţi de culoarea piciorului fără laba piciorului pot fi folosiţi, dar nu sunt recomandaţi. Costum de gimnastică fără maneci poate fi folosit în cazul în care temperatura este foarte ridicată. La gimnastică ritmică se poate folosi un costum întreg. Este interzis portul bijuterilor cu excepţia cerceilor mici (lipiţi).

2. Echipamentul gimnastelor şi gimnaştilor

a. In general, pot fi consultate prevederile regulamentului FIG despre echipament şi suprafaţa de disputare a probelor. Modificările existente au fost făcute pentru a adapta cerinţele de mărime şi tehnica de execuţie nevoilor sportivilor Special Olympics.

1) Se pot folosi în plus saltele pentru siguranţa sportivilor sau pentru acomodarea sportivilor mici, fără penalizare doar dacă acest lucru este prevăzut în cerinţele speciale ale fiecărei probe.

2) Gimnaştii se pot folosi de o anumită platformă pentru a ajunge la unele dintre aparate, dar imediat după ce sportivul s-a urcat pe aparat, aceasta platformă este înlăturată.

b. Suprafaţa pentru exerciţiile la sol pot fi sau nu, elastică.

c. La sărituri, pentru nivelul A şi nivelul I nu se folosesc caii sau masa de sărituri.

d. Pentru sărituri poate fi folosită orice trembulină standard; nu există o mărime sau o înalţime impusă. Pentru săriturile realizate prin răsturnare la nivelul 4 opţional, trebuie folosit un sistemde prindere fixare a aparatului peste care se realizează săritura.

e. Înălţimea paralelelor inegale, a paralelelor sau a barei fixe poate fi scurtată la înălţimea sportivului. Acolo unde înălţimea nu poate fi suficient micşorată se pot folosi saltele suplimentare pentru a înălţa solul.

f. Bârnă

1) Bârna pentru nivelul A are o lătime de 12.25 cm şi nu mai mult de 10 cm înălţime de la sol. Bârna poate fi acoperită cu material textil sau velur.

2) La nivelul I şi II se foloseste o bârnă lată de 10 cm cu lungimea de 4.88 m. Bârna se găseşte la o înaltime de 30 cm. de la sol şi 10 cm. de la saltele.

3) La nivelul III se foloseste o bârnă cu lăţimea de 10 cm, lungimea de 4.88 m. Înălţimea ei poate varia de la 88cm la 1.2m.

SECŢIUNEA D – MĂSURI DE SIGURANŢĂ

1. Rezumat

a. Pornind de la filosofia Special Olympics care consideră că sportivul este cel mai important, siguranţa sportivilor este principala preocupare a celor care stabilesc regulile sportive. Stabilirea unui ghid internaţional pentru exerciţiile impuse şi liber alese pentru Special Olympics trebuie să asigure gimnaştilor propiria lor evoluţie spre progres şi pregătire în tehnica gimnasticii. Acesta vor reduce riscul unor accidentări. Gimnaştii care realizează cu siguranţă cerinţele tehnice ale unui nivel vor concura la acel nivel de dificultate. Competitiile care conţin exerciţii optionale au fost rezervate doar sportivilor cu nivel avansat de pregătire.

b. Învăţarea, propriile progrese, pregătirea tehnică şi tehnica corectă sunt responsabilitatea antrenorilor voluntari de gimnastică. Special Olympics sustine acele programe în cadrul carora antrenorii folosesc cele mai potrivite tehnici de dezvoltare a abilitatilor sportive. De altfel marea majoritate a antrenorilor încep să antreneze având o experienţă minimă. Ei ar trebui să înceapă cu exerciţiile specifice nivelului I. Exercitiile specifice nivelelor mai avansate trebuie învatate de către antrenori care au în spate o experienţă de cel puţin doi ani ca şi antrenori efectivi. Este recomandabil ca antrenorii care ii instruiesc pe copii, învăţând exercitii specifice nivelului IV să aiba o pregatire suplimentară în domeniul gimnasticii.

2. Pozitia Special Olympics faţă de măsurile de siguranţă

a. Indiferent câte măsuri de siguranţă au fost luate, antrenorii nu au voie să-i determine sau să-i iîncurajeze pe sportivi să desfasoare probe care le depăsesc abilitatile sau să-i instruiască pe sportivi în domenii în care antrenorii nu au pregătirea necesară. Special Olympics recomandă ca fiecare profesor să fie certificat în acord cu cerintele Federatiei Romane de Gimnastică. Special Olympics susţine urmatoarea afirmaţie:

“Cu toate că siguranţa sportivului este responsabilitatea principală a tuturor, antrenorul poartaă cea mai mare parte a acestei responsabilităţi, asiguraându-se că ceilalti – părinţi, doctori, sportivi – işi fac şi ei datoria. Prevenirea şi remedierea sunt responsabilitatile majore într-un climat în care intervin mai multi factori: mediul, progresia, procesul de dezvoltare al abilitatilor sportive şi pregatirea fizică a sportivilor. Acestea sunt zonele pentru care antrenorul işi asumă cea mai mare parte a responsabilitatii. Nu este suficient să avertizezi şi să informezi; trebuie să fie constient de riscurile pe care orice activitate în gimnastică le implica.

c. Antrenorii trebuie să stea sub inele, sub bara fixă sau sub barele inegale, fiind de faţa atunci cand sportivii evoluează la proba la care sunt inscrisi. Dacă antrenorul nu este de faţă atunci când sportivul evoluează la aparat se ajunge la urmatoarele consecinte:

1) Gimnastii nu vor fi jurizati atâta timp când antenorul nu este de faţă.

2) Arbitrul il va chema pe antrenor să fie de faţă. Va fi acordată o penalizare de 0.3 pentru cazuri de indisciplină.

3) Dacă antrenorul se va întoarce la locul din care trebuie să asigure evoluţia sportivului, arbitrul va juriza evoluţia sportivului din acel moment, fără a lua în considerare evoluţia anterioara a gimnastului şi penalizandu-l pentru părţile exerciţiului care au fost considerate omise.

4) Dacă gimnastul doreşte să reia exerciţiul el are acest drept. Dacă sportivul părăseste aparatul sau dacă antrenorul il atinge pe sportiv, atunci când acesta se pregateste să reia exerciţiul, atunci gimnastul va fi penalizat cu 0.5 puncte plus 0.2 puncte datorită întârzierii începerii exerciţiului.

5) Dacă antrenorul nu se intoarce la locul din care să poată urmări evoluţia sportivului, iar gimnastul isi incheie exerciţiul la aparat, atunci acesta din urma va obţine 0 puncte.

c. Din motive de siguranţă, pe durata efectuării săriturilor şi a exerciţiilor de la paralele antrenorul trebuie să fie prezent la aparat.

SECTIUNEA E – ARBITRAREA/ ACORDĂREA PUNCTELOR

1. Arbitrarea

a. Se folosesc de la doi până la 6 arbitrii pentru fiecare aparat. Când se folosesc între patru şi şase arbitrii, atunci punctajul cel mai mic şi cel mai mare sunt eliminate, iar din notele rămase se va calcula media care va reprezenta punctajul final. Arbitrii vor sta în jurul saltelei pe care se va desfasura exerciţiul şi nu au voie să se consulte între ei doar dacă li se cere să facă acest lucru de catre arbitrul principal. (Dacă punctele nu sunt clasificate corect atunci arbitrii sunt consultaţi) Media obţinută în final va fi afişată.

b. Arbitrii nu au voie să vorbească cu antrenorii despre exerciţiile gimnaştilor odată cu începerea competiţiei.

c. Cînd vor fi arbitrate exerciţiile impuse nu se vor folosi brigăzile A şi B. Arbitrii trebuie să arbitreze întregul exerciţiu şi să ajungă la un rezultat final ce trebuie să cuprindă în apreciere totul.

Diferenţele limită posibile între notele arbitrilor pentru exerciţiile impuse sunt următoarele:

între 9.50 – 10 ……………………………….0.1 p.

între 9.45 – 9.00……………………………...0.2 p.

între 7.55 – 8.95……………………………...0.3 p.

între 0.00 – 7.50……………………………...0.5 p.

d. Penalizarile neutre vor fi scazute din punctajul final. De exemplu:

1) Costumatie inadecvată -0.1 pentru fiecare exercitiu

2) Echipament nepotrivit şi folosirea unor -0.5 pentru

mijloace auxiliare. Antrenorii pot fiecare exercitiu

depune cereri pentru anumite cazuri speciale.

3) Indisciplina sau lipsa de sportivitate -0.3 pentru fiecare

abatere

4) Neîncadrarea corectă în timpul alocat exerciţiului

-0.1 pentru fiecare abatere

5) Neprezentarea în faţa arbitrului înainte sau -0.2 pentru

după exerciţiu. fiecare

abatere

6) Neindepartarea platformei sau a dispozitivului

de cei care ii ajută să urce la aparat -0.3 pentru fiecare

abatere

7) Asistenţă ( modificarile SO):

a) Asistenţă fizică -0.5 pentru fiecare abatere

b) Asistenţă verbală -0.3 pentru fiecare abatere

c) Semnale către gimnasti -0.2 pentru fiecare abatere

Se pot scădea maxim 4 puncte.

8) Neânceperea exerciţilui după 30” de le semnalul arbitrului

de fiecare dată 0.2 p.

9) Nepurtarea numărului de concurs – de fiecare dată 0.2 p.

2. Proteste

Pot exista proteste generale dar nu cu privire la problemele de arbitraj.

Organizatorii competiţiei trebuie să prezinte o listă cu aceste aspecte.

3. Acordărea punctelor

a. Rezultaturile obţinute în urma calculării mediei sunt trimise la tabela de marcaj unde sunt trecute şi comparate cu rezultatele obţinute de alţi gimnaşti în cadrul aceleiaşi probe, de la acelaşi nivel, aceeaşi vârstă şi aceleaşi abilitati.(Vezi diviziunea).

4. Arbitrarea exercitiilor artistice impuse

a. Arbitrii pot acorda maxim 10 puncte pentru un exercitiu impus. Punctajul este trecut individual în foile de evaluare ale fiecăre probe. La anumite exercitii se pot oferi ca bonus 0.5 puncte, dar sportivii tot nu vor putea obţine mai mult de 10 puncte.

b. Valoarea exercitiilor/ elementelor

1) Aceasta este de 9.5 puncte atât la probele feminine cât şi la cele masculine. La nivelul A, se ridică la 10 puncte.

2) Penalizarea pentru omiterea unui element = valoarea elemetului respectiv + 0.5 puncte în minus. (acelaşi lucru se va întâmpla chiar dacă sportivul a încercat să-l execute, dar a fost atentionat de altcineva să-l realizeze)

3) Penalizarile de execuţie se acordă la fiecare element individual. Penalizarile specifice sunt reţinute; la acestea se adugă penalizările generale, care sunt:

a) greşeli mici = 0.1 includ braţe şi genunchi flexati, picioare depărtate, pierderea echilibrului, pozitionarea gresită a mâinii, etc.

b) Greşeli medii = 0.2 includ aceleaşi greşeli ca la punctul a), dar de o intensitate mai mare.

c) Erori mari = 0.3 puncte şi includ îndoiri mari sau extreme ale braţelor sau /şi genunchilor, depărtarea picioarelor, pierderea echilibrului;

d) Erori şi greşeli foarte mari = 0.5 puncte şi includ căderile şi lipsa echipamentului.

4) Penalizările legate de amplitudinea mişcărilor se acordă la fiecare element individual folosind ghidul de execuţie. Amplitudinea include ordinea mişcarilor – cât de largă sau comprimată este executarea unui element faţă de cel realizat anterior.

5) Penalizarile legate de ritm se acordă la fiecare element individual. Aceste penalizari includ opriri nedorite (0.1) la executarea unei serii de elemente sau lipsa de ritm a întregului exerciţiu.

c. Bonus/ Virtuozitate

1) Bonusul pentru aceste exerciţii impuse este de 0.5 puncte atât pentru competiţia feminină cât şi pentru cea masculină. (La nivelul A nu se acordă bonus.)

2) Virtuozitate înseamnă precizie în execuţia tehnică excepţională înalţime şi/sau amplitudine.

3) În unele cazuri se acordă un bonus specific de 0.5 puncte (de exemplu pentru înălţimea bârnei). Sportivul va obţine acest bonus, adaugat la bonusul de 0.5 puncte acordat pentru maiestrie. Cu toate acestea, cel mai mare rezultat pe care il poate obţine un sportiv este de 10 puncte.

d. Un întreg exercitiu poate fi inversat fără a fi penalizat sau un singur element poate fi inversat fără a fi penalizat, atâta timp cât nu se schimbă conţinutul exerciţiului (la sol).

5. Arbitrarea exerciţiilor liber alese (opţionale)

În preliminarii şi finale pot fi prezentate aceleaşi exerciţii.

(Arbitrajul gimnaştilor şi gimnastelor a fost simplificat la un singur format pentru toţi, datorită faptului ca antrenorii SO pregătesc atât sportivi bărbaţi cât şi femei, dar şi datorită regulamentului FIG care continuă să devină din ce în ce mai dificil.)

a. In evaluarea fiecărui exerciţiu optional arbitrii acordă puncte pentru dificultate, execuţie/prezentare, combinaţii şi bonus-uri. Maximul de puncte care poate fi acordat gimnastului este de 10 şi acest rezultat este obtinut dacă, în opinia arbitrului exerciţiul a fost executat la nivelul maxim de dificultate şi fără vreo greseală. Punctajul de 10 este fragmentat astfel:

Brigada A

Dificultatea elementelor 1 p.

Combinaţii/cerinţe specifice 1.p.

Bonus/ valori adiţionale 0.5 p.

Subtotal 2.5 p.

Brigada B

Execuţie/prezentare/ performanţă 7.5 p.

Total 10.00 p.

Notă: În multe cazuri aceeaşi arbitrii sunt şi arbitrii A şi arbitrii B

1) Dificultatea elementelor/ părţile de valoare

Poate fi acordat pentru dificultate, pentru structurile tehnice executate maximum 1 punct. Dificultatea nu constă doar în prezentarea unui element, ci şi în maniera în care este executat şi combinat în cadrul exerciţiului. Dificultăţile sunt clasificate fiecare după valoare în elemente sau combinaţii A,B.C. sau mai mult. Tabloul complet a dificulţăţilor poate fi găsit în Codul de Punctaj FIG. Un exerciţiu care este prea simplu ca să aibă elemente de dificultate şi care a fost executat bine poate primi o notă bună (9.0)

Elementele A au valoarea 0.1 p.

Elementele B au valoarea 0.3 p.

Elementele C au valoarea 0.5 p.

Regulile FIG cu privire la repetiţii, la balansurile intermediare nu se aplică la Special Olympics. Acestea pot fi folosite ca elemente.

2) Combinatii/ Cerinţe specifice (1 p.)

Poate fi acordat un maxim de 1 punct în urma evaluării combinaţiilor structurilor tehnice luând în considerare cerintele specifice pentru fiecare aparat. (vezi cerintele specifice aparatului).

Pentru fiecare cerinţă se acordă câte 0.2 p.Maximum de puncte ce pot fi acordate trebuie să fie un punct.

Cerinţe pentru exerciţiile masculine

FX PH SR

Mobilitate, echilibru, forţă, Elemente pe un picior Menţineri 2 sec.

Sărituri şi întoarceri Cercuri duble Elemente în

Elemente înainte Cu faţa spre cel puţin sprijin

Elemente înapoi 2 direcţii Forţă

Elemente în lateral Folosirea celor 3 părţi Balans

ale calului Coborâre

PB HB

Menţinere (i) 2 sec. Realizarea unei reapucări

cu o mână sau cu două mâini Întoarceri

Elemente de balans Balans lung în atârnat

deasupra barelor Element aproape de bară

Elemente de balans sub bare Coborâre

Faţa la fiecare capăt de bare

Cerinţe pentru exerciţiile feminine

FX BB UB

Elemente acrobatice Întoarceri Schimbarea barelor

Elemente de dans Sărituri întoarceri

Element(e) îainte Elemente joase

Element(e) înapoi şi înalte Elemente înainte/

Mobilitate, echilibru combinaţie acro- înapoi

Dans

Coborâre Coborâre

Notă Nu este impus un anumit nivel de dificultate şi nici nu este impusă ordinea execuţiei cerinţelor. Cerinţele pot fi îndeplinte în întregime cu elemente simple chiar dacă acestea nu au valoare, şi nu sunt trecute în Codul de Punctaj FIG, cum ar fi rostogolirea înainte, cercuri cu un picior, etc.

3. Bonus/valoare adăugată (0.5)

Fiecare gimnast poate avea oportunitatea să primească bonificaţie până la maximum 0.5 p. Bonificaţia întreagă poate fi dată dacă gimnastul: nu a pierdut mai mult de 0.5 p. din cele 7.5 acordate pentru execuţie sau dacă exerciţiul are o dificultate mai mare de un punct.

4. Execuţie /prezentare /performanţă (7.5 p.)

Fiecare gimnast va începe execuţia exerciţiului cu 7.5 puncte privind calitatea prezentării acestuia (a execuţei tehnice, şi a poziţiei corpului). Gimnaştii vor pierde zecimi de punct, pentru fiecare greşeală conform regulilor de execuţie – FIG.

Notă. Dacă gimnastul execută oricare 3 elemente consecutive din exerciţiul impus în exerciţiul liber ales el va fi penalizat cu 1.00 p.

b. Sărituri

1. Săriturile liber alese[1] vor fi arbitrate diferit faţă de celelalte aparate.

2. Gimnaştii pot folosi calul aşezat transversal sau longitudinal sau masa de sărituri. Gimnastele pot folosi calul transversal sau masa de sărituri.

3. Gimnaştilor le sunt alocate 1, 2, sau 3 încercări în toate competiţiile după cum urmează:

I. ai voie o oprire dacă gimnastul, în urma elanului nu atinge trambulina sau calul /masa;

II. O săritură peste cal/masă;

III. O a doua săritură peste cal/masă care poate să fie aceeaşi săritură ca prima sau altă săritură diferită.

Contează cea mai bună săritură.

4. Gimnastul nu trebuie să folosească în cadrul exerciţiilor libere nici o săritură impusă.

5. Aprecierea execuţiei săriturilor este aceeaşi ca în Codul FIG.

6. Valoarea notei de plecare a fiecărei sărituri este prevăzută în Codul de Punctaj FIG. Dacă se execută o săritrură care nu este prevăzută în Cod ea trebuie prezentată arbitrior pentru a putea fi evaluată.

Săritură cu grupare la orizontală - 7.00 p.

Săritură depărtată la orizontală - 7.00 p.

Săritură cu grupare cu sprijin plutitor -7.50 p.

Săritură depărtată cu sprijin plutitor -7.50 p.

NIVELUL A – EXERCITII IMPUSE

PROBE

§ SĂRITURI

§ BARĂ FIXĂ

§ BÂRNĂ

§ ACROBATICĂ

§ SOL

Notă. Nivelul A nu este un nivel preliminar pentru Nivelul 1. El este creeat special pentru persoane care nu se pot deplasa sau care au un nivel funcţional scăzut şi care sunt mult prea avansate faţă de programul MATP şi care nicioadată nu pot fi gimnaşti de nivel 1. Mulţi pot avea nevoie de manualul de asistenţă pentru a antrena şi executa aceste exerciţii.

NIVELUL A PENTRU BĂRBAŢI şi FEMEI – SĂRITURI

Valoare Descrierea tehnică

Stând la cativa pasi de platformă:

2.0 1. Stând în atenţie la câţiva paşi de trambulină:

2.0 2. Mers sau alergare spre trambulină[2] :

2.0 3. Bătaie pe trambulină cu picioarele apropiate:

2.0 4. Săritură dreaptă.

2.0 5. Aterizare pe saltea.